Istoria jocului de table

Jocuri străvechi cu zaruri

Jocuri în care piesele aleargă pe o tablă după zaruri există din mileniul III î.Hr. Cel mai cunoscut e Jocul regal din Ur, din Mesopotamia: o tablă din cimitirul regal de la Ur, astăzi la British Museum, datează din jurul anilor 2600–2400 î.Hr. În 2004 arheologii au anunțat o tablă cu piese de la Shahr-e Sukhteh, „Orașul Ars” din estul Iranului — presa a numit-o „cel mai vechi backgammon”, deși tabla arată altfel. Aceste jocuri nu sunt strămoșii direcți ai tablelor, dar fac parte din aceeași familie.

Tabula romană — de aici vine numele

În Imperiul Roman se juca ludus duodecim scriptorum, „jocul celor douăsprezece linii”, iar mai târziu tabula. Ea avea deja 24 de puncte și câte 15 piese de jucător — ca azi. S-a păstrat chiar descrierea unei partide a împăratului bizantin Zenon (în jurul anului 480): o epigramă a lui Agathias analizează aruncarea lui nefericită, care i-a stricat toată poziția. Spre deosebire de azi, se juca cu trei zaruri, iar piesele porneau din afara tablei.

Din tabula vin numele jocului în multe limbi din jurul nostru: românescul table, turcescul tavla, grecescul tavli, bulgărescul tabla, arabul tawla.

Legenda persană a nardului

Tradiția persană povestește că un rege indian a trimis jocul de șah la curtea șahului Hosrow I și i-a provocat pe perși să-i ghicească regulile. Înțeleptul Bozorgmehr a dezlegat enigma — și, ca răspuns, a inventat un joc nou, numit după întemeietorul dinastiei sasanide: nēw-ardaxšīr, „vitejul Ardashir”. Legenda e scrisă într-un text în persana medie despre inventarea șahului și a nardului și repovestită în Șahname a lui Ferdowsi. Din acest nume vine cuvântul nard — și rusescul nardî.

Tablele în Europa și numele „backgammon”

În Evul Mediu jocul era răspândit în toată Europa, sub multe nume și variante. Cuvântul englezesc backgammon e atestat de la mijlocul secolului al XVII-lea. În anii 1920, cluburile de jocuri din New York au introdus zarul de dublare, care a făcut jocul mai tensionat. Backgammonul de turneu de azi e, în esență, tablele cu zar de dublare. (La NARDEON se joacă fără el: fiecare partidă valorează fix 1, 2 sau 3 puncte.)

Din Persia până la noi

Din Persia jocul s-a răspândit în Orientul Apropiat și în Balcani: tavla turcească, tawla arabă, tavli grecesc, tabla bulgărească — și tablele românești. Felul în care se joacă la noi seamănă mult cu cel din Turcia și Grecia: fără zar de dublare, cu meciuri scurte și cu marțul de 2 puncte. Cuvintele de la masă pentru zaruri, ca șeș-beș, vin tot de acolo.

Spre est, în Caucaz și Asia Centrală, jocul a devenit parte din viața de stradă și de familie, iar acolo cea mai iubită a ajuns varianta fără lovire — Nardy lung. Prin Rusia ea a ajuns și în Moldova, unde mulți o știu ca „narde” sau „table lungi”.

Astăzi

În 2024 Ministerul Sportului din Rusia a aprobat regulile nardelor ca sport, cu mai multe discipline, printre care variantele lungă și scurtă. În România tablele rămân jocul din parc, din curte și de la cupele locale și studențești — iar tot mai des se joacă online: cu un adversar din alt oraș, cu un prieten prin link sau cu calculatorul. Poți încerca acum: table online.

Joacă gratuitFără înregistrare și fără descărcare — direct în browser

Actualizat: 23 octombrie 2026